Cuprins
Ai mai multi followeri, iar postarile strang like-uri. Se misca ceva, sigur. Dar ce anume?
Cifrele astea devin vanity metrics cand le pui intr-un raport ca dovada de succes, fara sa le legi de obiectiv. Followerii nu sunt inutili, dar numarul lor nu-ti spune daca marketingul aduce clienti.
Eu ma uit intai la conversie si abia apoi la volum.
Ce sunt vanity metrics?
Sunt cifre care arata bine intr-un raport, dar din care nu poti scoate o decizie.
Vizualizarile, impresiile, like-urile si followerii isi au rostul lor. Cand vrei sa se afle de o oferta, te intereseaza cine a vazut-o si cat din publicul tau ai atins.
Problema e cand scrii „am avut 50.000 de vizualizari, deci campania a mers” si nu spui ce voiai sa obtii.
Aceeasi cifra te poate lamuri sau te poate pacali. Tine de intrebarea pe care i-o pui.
Porneste de la obiectiv
Pentru fiecare campanie scrie ce vrei sa faca oamenii si ce cifre iti arata drumul lor pana acolo. Asa vezi unde stai bine si unde stai prost.
| Obiectiv | La ce te uiti | Ce mai controlezi |
|---|---|---|
| Sa te vada oamenii carora le vinzi | Reach, frecventa, vizionari din publicul tau | La cine ai ajuns, pe langa cati au vazut |
| Vizite spre o oferta | Click-uri si vizite pe pagina | Cati pleaca imediat si daca pagina merge |
| Cereri de oferta | Cereri bune si cat costa fiecare | Cate sunt valide si cate duc la vanzari |
| Vanzari | Comenzi, venituri si costuri | Anulari, retururi, marja si atribuirea |
Reach e numarul de persoane sau conturi atinse, asa cum il numara platforma. Impresiile numara afisarile: daca Ioana vede reclama de trei ori, ai o persoana in reach si trei impresii.
Nu le amesteca si nu pune reach-ul din Meta langa cel din TikTok ca pe aceeasi cifra: fiecare platforma il numara altfel.
Un exemplu cu doua postari
Cifrele de mai jos sunt inventate, nu vin de la un client.
Postarea A: 20.000 de afisari, 100 de vizite pe pagina si 2 cereri bune.
Postarea B: 4.000 de afisari, 80 de vizite si 8 cereri bune.
Daca voiai cereri, B a adus de patru ori mai multe, cu de cinci ori mai putine afisari. Care a fost mai rentabila nu stim inca: lipsesc costurile si vanzarile de dupa cereri.
Poate A a dus oferta in fata unor oameni care nu te stiau. Atunci a avut alt rol si n-o declari ratata pentru ca n-a adus multe cereri din prima.
Intai hotarasti la ce intrebare raspunde fiecare postare.
Cum calculezi fara sa ascunzi contextul
Rata de conversie = conversii / vizite x 100.
In exemplul de mai sus, cu o cerere buna drept conversie:
- A: 2 / 100 x 100 = 2%.
- B: 8 / 80 x 100 = 10%.
La numitor pui un singur fel de lucru: vizite, utilizatori sau click-uri. Il scrii langa procent, cu tot cu perioada: „10% din vizite, 1-14 octombrie”.
Costul pe cerere = cheltuiala / numarul de cereri.
Daca o campanie inventata a costat 400 de lei si a adus 8 cereri bune, ai platit 50 de lei pe cerere. Cat te costa un client afli abia cand stii cate cereri au ajuns clienti.
Degeaba ai un cost mic pe cerere daca cererile sunt proaste. Mai bine platesti mai mult pe cereri de la oameni care chiar vor ce vinzi.
Cu putine date iti iese repede un procent care suna grozav. La 20 de vizite, o singura cerere in plus urca rata cu 5 puncte.
Venitul nu este profitul
„Am vandut de 5.000 de lei” nu-ti spune cat ai castigat. Din venit scazi ce te-au costat produsele sau serviciul, reclamele si restul cheltuielilor. Mai scazi anularile si retururile.
ROAS e venitul pus de platforma pe seama reclamelor, impartit la cat ai dat pe ele. E bun de stiut, dar nu scade celelalte costuri ale firmei, deci nu e profit.
Cand Google si Meta isi trec in cont aceeasi comanda, nu aduna conversiile. Pune totalul langa comenzile din magazin si raporteaza mereu la fel.
Ce faci cu numarul de followeri
Il tii in raport, ca fundal, si te uiti daca vin oamenii carora le vinzi, daca pun intrebari, daca ajung la oferta si daca se intorc.
Un cont mic nu e mai bun de la sine, iar unul mare nu aduce profit de la sine. Il judeci dupa obiectiv si dupa cata munca bagi in el.
Nu-i cere fiecarei postari sa vanda direct. Unele vorbesc despre problema clientului, altele arata cum lucrezi, altele pun oferta pe masa. Rolul fiecareia il scrii in strategia de continut.
Un raport simplu pentru un proiect mic
La sfarsitul perioadei pune pe o pagina:
- Obiectivul si perioada.
- Ce ai publicat si pentru cine.
- Cat ai dat pe reclame si, pe alt rand, cat a costat productia, daca stii.
- Rezultatul principal, cu numere si definitii.
- Cifrele care arata unde s-a blocat drumul.
- Ce n-ai putut masura.
- Ce schimbi la urmatorul test si de ce.
La punctul 5, daca oamenii dau click si nu fac nimic, pune-te in papucii lor si deschide pagina pe telefon. Daca merge tot, poate reclama a ajuns la oameni care nu voiau sa cumpere atunci.
In loc de „am avut multe like-uri”, scrii: „Am avut interactiuni, dar putine vizite spre oferta. La urmatorul test scriem mai limpede ce vrem sa faca oamenii si ne uitam daca merge linkul.”
Pe asta poti lucra.
Intrebari frecvente
Followerii si like-urile nu conteaza?
Ba da, pentru vizibilitate, interes si comunitate. Ca sa arati vanzari sau profit, nu ajung.
Ce urmaresc la o campanie de lead-uri?
Cereri valide, cat te costa fiecare si, daca ai acces la date, cate ajung clienti. Un formular trimis nu e neaparat o cerere buna. Daca le trimiti colegilor de la vanzari multe cereri proaste, ii aglomerezi cu telefoane din care nu iese nimic.
Ce fac daca nu am date despre vanzari?
Scrii asta in raport. Pui doar rezultatele pe care le poti confirma si propui cum sa legi cererile de vanzari. Golurile nu le umpli cu presupuneri.
Ia ultimul tau raport si scrie langa fiecare cifra: „Ce decizie iau pe baza ei?” Unde nu gasesti raspuns, iti mai lipsesc date.
Gata sa treci la practica?
Vino in grupa urmatoare sau intra in comunitate - ne vedem acolo.
